Beneficiile de sănătate ale veganului includ un risc redus de hipertensiune arterială, diabet, artrită reumatoidă, cancer, astm bronșic și boala Parkinson. De asemenea, ajută la îmbunătățirea sănătății osoase, a sănătății cardiovasculare, a reducerii obezității și a proprietăților anti-îmbătrânire. De asemenea, ajută la menținerea nivelurilor mai scăzute de homocisteină și menține corpul revitalizat.
Veganismul se referă la abținerea de la utilizarea produselor pe bază de animale sau de origine animală. Fiind vegana cuprinde mult mai mult decât alegerile dietetice. Această schimbare de perspectivă se extinde la fiecare domeniu de viață care implică produse de origine animală. Veganii aleg să utilizeze numai produse pe bază de plante pentru o varietate de motive, inclusiv probleme de sănătate, valori etice sau credințe religioase.
Împreună cu bunăstarea socială, un regim vegan bine planificat oferă oamenilor un pachet de beneficii sănătoase, adecvat din punct de vedere nutrițional și versatil.
Beneficiile de sănătate ale unei diete vegane sunt explicate mai detaliat în secțiunile de mai jos.
O dieta vegana ajuta la combaterea obezitatii in toate grupele de varsta. Un studiu comparativ realizat pe diferite grupuri de dietă a dovedit că veganii au cel mai scăzut indice de masă corporală și sunt mai puțin predispuși la obezitate în comparație cu vegetarienii și non-vegetarienii. Motivul din spatele acestei scăderi semnificative a greutății în cazul veganilor poate fi atribuit fibrelor mai mari și consumului redus de proteine animale. Reducerea consumului caloric sau scăderea în greutate a foametei nu este o opțiune sănătoasă, deoarece poate duce la condiții cum ar fi anorexia și bulimia. Un stil de viață vegan implică consumul de cereale, fructe, legume, fructe cu coajă lemnoasă și alte produse pe bază de plante. Toate aceste opțiuni au cantități foarte scăzute de grăsimi, cu excepția nuci, care sunt o sursă de grăsimi bune, dar pot provoca creșterea în greutate dacă sunt consumate în exces.
Studiile efectuate pentru a investiga eficacitatea unei diete vegane în tratamentul astmului bronșic au arătat rezultate promițătoare. Potrivit cercetărilor, subiecții studiilor au confirmat o reducere a simptomelor astmului și au fost chiar capabili să eradică sau să reducă nevoia de medicamente pentru astm.
Studiile de cercetare au arătat că o dietă vegetariană ajută la prevenirea diferitelor tipuri de cancer cum ar fi cancerul de colon, plămân, esofag, sân, colorectal și cancer de prostată. Conform cercetării, proteinele vegane au o concentrație ridicată de aminoacizi neesențiali. Aceste proteine dietetice, împreună cu un aport crescut de substanțe fitochimice, favorizează activitatea insulinei și glucagonului, contribuind astfel la scăderea nivelurilor ridicate de lipide și la inhibarea dezvoltării cancerului. Efectul protector și antiproliferativ al dietei vegane se datorează prezenței flavonoidelor, beta-carotenului, carotenoidelor, vitaminei C, unei cantități reduse de grăsime și unei cantități bune de fibre.
Legume precum usturoiul oferă un mecanism de apărare împotriva cancerului colorectal. Legumele și roșiile, bogate în licopen, sunt bune pentru protejarea împotriva cancerului de prostată. Alimente bogate în beta-caroten contribuie, de asemenea, la reducerea riscului de cancer pulmonar. Potrivit Societatii Americane de Nutritie, consumul excesiv de produse lactate in timpul primilor ani creste riscul de cancer colorectal si de prostata mai tarziu in viata. O includere a mai multor produse din soia, care au o concentrație bună de izoflavone, în timpul copilariei și al adolescenței îi ajută pe femele să se apere împotriva dezvoltării cancerului de sân în timpul maturității.
Veganii au niveluri relativ scăzute de tensiune arterială și colesterol LDL, împreună cu niveluri sănătoase de lipide din sânge și un bun indice de masă corporală (IMC). Toți acești factori conduc la o îmbunătățire semnificativă a sănătății cardiovasculare. Bogăția substanțelor fitochimice, a antioxidanților și a fibrelor prezente în fructe și legume, care acoperă o parte semnificativă a unei diete vegane, ajută la reducerea incidențelor de accident vascular cerebral și tulburări cardiace ischemice. În plus, includerea nuci, a cerealelor integrale și a produselor din soia contribuie, de asemenea, la efectul protector exercitat de o dietă vegană asupra bolilor cardiovasculare.
O dietă vegetariană cu conținut scăzut de grăsime poate ajuta la întârzierea procesului de îmbătrânire umană. Activitatea IGF-1, cunoscută și ca factor de creștere asemănător insulinei, joacă un rol important în reglarea procesului de îmbătrânire. O dieta vegana, impreuna cu alte masuri de sanatate cum ar fi exercitiile fizice, consumul ridicat de fibre si un aport redus de grasime poate ajuta la dereglementarea activitatii IGF-1 si la reducerea riscului de tulburari legate de varsta.
Studiile au arătat că adoptarea unei diete vegane a arătat efecte benefice asupra nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale în comparație cu o dietă non-vegetariană. Persoanele care se îndreaptă spre o dietă vegană sunt chiar capabile să reducă sau să elimine necesitatea unor medicamente regulate pentru astfel de afecțiuni. Potrivit diverselor studii de cercetare, în rândul consumatorilor de pește, vegetarieni, non-vegetarieni și vegani, veganii au tensiunea arterială optimă, în timp ce consumatorii de carne au fost raportate că posedă cea mai mare incidență de hipertensiune arterială.
Un vegan dieta constă din alimente derivate din plante care sunt în mod natural ridicate în carbohidrați complexi și cu conținut scăzut de grăsimi. Acești doi factori contribuie în mod rezonabil la controlul diabetului. Includerea dietelor pe bază de plante poate contribui chiar și la reducerea nevoii de insulină, care este necesară pentru acei pacienți care sunt dependenți de insulină. Conform studiilor realizate în această privință, o dietă vegană a fost dovedită chiar mai bună pentru pacienții diabetici decât dieta diabetică prescrisă de Asociația Americană a Diabetului. Pe lângă nivelurile sănătoase ale zahărului din sânge, pacienții din studii care au urmat veganismul au raportat o îmbunătățire a altor parametri de sănătate, cum ar fi nivelurile de hemoglobină și scăderea în greutate.
Nutrienții esențiali, cum ar fi potasiul, magneziul și vitamina K, contribuie semnificativ la sănătatea oaselor. Toate aceste substanțe nutritive, împreună cu beneficii de soia, pot fi găsite într-o dietă vegană. O dietă vegană ajută la menținerea raportului acid-bază, care este, de asemenea, un factor semnificativ pentru sănătatea osoasă. O dieta activa incurajeaza pierderea de calciu in timpul urinarii. Concentrația mai mare de potasiu și magneziu din fructe și legume oferă alcalinitate dietăului, ceea ce reduce resorbția osoasă.
Studiile au arătat că un aport adecvat de vitamină K, care este prezent în cantități mari în legumele cu frunze verzi, reduce riscul de fracturi de șold. Potrivit diferitelor studii de cercetare, produsele de soia cum ar fi tofu, bogat în izoflavone, pot avea efecte pozitive asupra sănătății osoase la femeile aflate în postmenopauză în ceea ce privește creșterea densității minerale osoase, îmbunătățirea formării osoase și resorbția osoasă redusă. Mai puțină pierdere de calciu înseamnă reducerea riscului de osteoporoză pentru persoanele cu dietă vegană, chiar dacă aportul lor de calciu este scăzut.
Studiile de cercetare care evaluează eficiența unei diete vegane asupra bolilor neurodegenerative precum Parkinson au arătat rezultate promițătoare. Potrivit studiilor, dietele pe bază de carne pe bază de grăsimi și colesterol cresc riscul de boală Parkinson în comparație cu grăsimile pe bază de plante, care nu prezintă niciun astfel de amenințare. Sa considerat că o dietă vegană oferă un efect protector împotriva bolii Parkinson și este, de asemenea, utilă în susținerea sănătății vasculare.
O dietă vegană sa dovedit a fi eficientă pentru pacienții care suferă de poliartrită reumatoidă, datorită prezenței unei cantități bune de fibre, vitamina C, vitamina E și carotenoide. Cercetarea efectuată pentru a examina efectele unei diete vegane a arătat inducerea anticorpilor naturali, care au efecte antiinflamatorii și atero-protectoare. Aceste efecte benefice ajută la scăderea nivelurilor de colesterol LDL (lipoproteine cu densitate scăzută), care este favorabilă pacienților care suferă de poliartrită reumatoidă, contribuind, de asemenea, la controlul asupra sănătății cardiace.
Cercetarea științifică a susținut faptul că consumul unei diete vegane, alături de alți parametri de sănătate precum exercițiile fizice și interzicerea alcoolului, a tutunului și a cofeinei ajută la scăderea nivelului de homocisteină din sânge. Nivelurile ridicate de homocisteină din sânge pot reprezenta un risc pentru vasele de sânge și tulburările cardiace și pot duce, de asemenea, la coagularea sângelui în vene.
Includerea alimentelor vegane, cum ar fi tofu, mărește capacitatea organismului de a gestiona stresul. Toate aceste beneficii îmbunătățesc sănătatea generală și reduc nevoia de medicamente pentru astfel de afecțiuni. Veganismul ajută, de asemenea, la reducerea probabilității de a necesita anumite intervenții chirurgicale, cum ar fi angioplastia, chirurgia deschisă a inimii și tratamentul cancerului. Consumul mai puțin de zahăr și grăsimi și mai multe fructe și legume îi menține energia mai naturală și vă face să arătați și să vă simțiți bine.
Oamenii care consumă o dietă vegetariană ar trebui să fie precauți în ceea ce privește consumul de nutrienți esențiali, deoarece au o șansă sporită de a pierde vitaminele și mineralele vitale necesare pentru buna funcționare a organismului, inclusiv proteinele B12, riboflavina, vitamina D, și zinc.
Omega-3 acizi grași : O dietă vegană este de obicei deficitară în acizii grași omega-3, acidul eicosapentaenoic, DHA sau acidul docosahexaenoic, care sunt importante pentru funcționarea sănătoasă a ochilor și a creierului. Veganii ar trebui să ia în considerare consumul regulat de surse de acid alfa-linoleic pe bază de plante, cum ar fi produsele din soia, semințele de in, nucile și alimentele vegane fortificate cu DHA. Suplimentele DHA pot fi, de asemenea, luate în considerare după discutarea opțiunii cu un medic pentru a compensa deficiența potențială.
Vitamina B12 : Un deficit al vitaminei B12 în organism poate duce la anemie, simptome neurologice anormale, niveluri crescute de homocisteină și un risc mai mare de rupere a osului. Veganii pot beneficia de alimente fortificate cu vitamina B12, băuturi din soia, alge marine și drojdie nutritivă. Absorbția vitaminei B12 în organism se deteriorează odată cu vârsta, așadar este recomandabil să luați suplimente de vitamina B12 în cazul în care cerința nu este îndeplinită, dar numai după o consultare cu un medic.
Calciu : Veganii trebuie să asigure includerea regulată a alimentelor bogate în calciu, cum ar fi legumele verzi cu frunze verzi, în dieta lor, pentru a satisface cerințele organismului pentru calciu. Împreună cu verdele frunzelor, cum ar fi kale, verde collard și varză, alte surse bune de calciu includ tofu, băuturi din soia și cereale fortificate pentru micul dejun.
Vitamina D : O dieta vegetariana este in general descoperita ca fiind scazuta in vitamina D. Un deficit de vitamina D poate impiedica absorbtia de calciu in organism si poate duce la oase fragile. Împreună cu o expunere adecvată la lumina soarelui, veganii pot consuma băuturi din soia fortificate, lapte de orez și sucuri sau pot lua în considerare suplimentele pentru a acoperi necesarul organismului pentru vitamina D.
Fier : Fierul este esențial pentru formarea globulelor roșii. Tipul de fier prezent într-o dietă pe bază de plante este mai puțin absorbabil în organism în comparație cu o dietă pe bază de carne. Veganii ar trebui să-și asigure aportul regulat de alimente fortificate cu fier, cum ar fi legumele cu frunze verzi și fructele uscate, pentru a evita această deficiență.
Zinc : Zincul este necesar pentru un sistem imunitar sanatos. O dietă vegană are o concentrație ridicată de fitat, ceea ce face vital ca veganii să consume mai multe alimente bogate în zinc, cum ar fi semințele de dovleac, cerealele integrale, nucile, leguminoasele și cerealele fortificate.
Proteine : Dietele vegane ar putea lipsi de proteine în comparație cu o dietă lacto-vegetariană, care include produse lactate, precum și dieta vegetariană lacto-ovo, care include ouă. Surse bune de proteine pentru vegani includ soia, care este o proteină vegetală completă, boabe întregi și fasole, precum și alte leguminoase, semințe și fructe cu coajă lemnoasă.
În afară de sursele de proteine menționate mai sus, alimente bogate în riboflavină precum migdale și ciuperci ar trebui consumate pentru a evita simptomele de deficiență.
Femeile gravide și care alăptează într-o dietă vegană trebuie să fie vigilente în ceea ce privește consumul de nutrienți vitali pentru ei înșiși și pentru creșterea sănătoasă a copilului lor.
De asemenea, veziModificările instigate de o dietă vegană sănătoasă se extind cu mult înaintea bunăstării fizice. Planificarea adecvată și monitorizarea atentă a dietei sunt esențiale pentru veganii de toate vârstele, cu o atenție specială acordată copiilor și copiilor mici, deoarece este mai greu pentru ei să primească toate substanțele nutritive esențiale necesare creșterii lor corespunzătoare. Incorporarea alimentelor ambalate în energie, cum ar fi proteine vegetale și nuci în dieta vegană, ajută la îmbunătățirea densității energetice a dietei. Cu cât spectrul veganilor diete cuprinde mai larg, cu atât mai bine și mai ușor va fi să vă satisfaceți nevoile nutriționale.